Comuna Beliș, Cluj
Beliș (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bălcești, Beliș (reședința), Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Se află la aproximativ 77 km vest de Cluj-Napoca și circa 27 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.
| Beliș | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
  Beliș Beliș (România) | |||
| Coordonate: 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Cluj | ||
| SIRUTA | 56014 | ||
| Atestare | 1770 | ||
| Reședință | Beliș | ||
| Sate componente | Beliș, Bălcești, Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Viorel Matiș[*][1] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 206,49 km² | ||
| Altitudine | 1.162 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 1.008 locuitori | ||
| - Densitate | 6,76 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 407075 | ||
| Prefix telefonic | +40 x64[2] | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 Localizarea comunei în județul Cluj | |||
Comuna este alcătuită din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Satul Giurcuța de Jos a fost dezafectat prin decretul 223/1972 pentru construirea barajului de acumulare Fântânele.[3]
Istorie
Nu se cunoaște data exactă a formării localității, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la pășunat. Aceștia și-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au așezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită și localitatea Beliș.
La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliș s-a construit barajul Beliș-Fântânele, iar locuințele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuța de Jos, cu vatra și mormintele strămoșilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.
Date geografice
Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munților Gilău și pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călățele din Munții Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someșul Cald.
Comuna este așezată în plin ținut al moților, la o altitudine de 1.050 m.
Căi de acces
Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov, iar din Huedin se trece pe drumul național [ [ DN1R ] ]către Beliș.
Arii protejate
Molhașul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliș, rezervație naturală botanică (molhaș = mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive).
Demografie
Componența etnică a comunei Beliș
Români (84,82%)
Alte etnii (0,2%)
Necunoscută (14,98%)
Componența confesională a comunei Beliș
Ortodocși (77,98%)
Penticostali (5,46%)
Alte religii (1,39%)
Necunoscută (15,18%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Beliș se ridică la 1.008 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.211 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,82%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,98%), cu o minoritate de penticostali (5,46%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Beliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Viorel Matiș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
Structura etnică
De-a lungul timpului populația satului Beliș a evoluat astfel:
| Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 545 | 537 | 8 | 0 | ||||
| 1880 | 775 | 719 | 16 | 40 | ||||
| 1890 | 931 | 919 | 11 | 1 | 0 | |||
| 1910 | 1.739 | 1.391 | 282 | 38 | 28 | |||
| 1920 | 1.501 | 1.441 | 38 | 22 | ||||
| 1930 | 2.134 | 2.003 | 76 | 20 | 15 | 20 | ||
| 1941 | 2.529 | 2.507 | 17 | 1 | 4 | |||
| 1956 | 2.878 | 2.864 | 13 | 1 | ||||
| 1966 | 3.532 | 3.524 | 8 | 0 | ||||
| 1977 | 3.022 | 2.999 | 22 | 1 | ||||
| 1992 | 1.546 | 1.546 | 0 | |||||
| 2002 | 1.384 | 1.381 | 2 | 1 | 0 | |||
Beliș, Cluj - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura confesională
Conform datelor recensământului în localitatea Beliș cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocși, 12% baptiști și 1% alte culte. De-a lungul timpului proporția confesiunilor a fost următoarea:
| Recensământul[10] [9] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Alte confesiuni | ||
| 1857 | 649 | 649 | 0 | |||||
| 1869 | 810 | 795 | 5 | 2 | 8 | |||
| 1880 | 775 | 756 | 19 | |||||
| 1890 | 931 | 919 | 1 | 11 | ||||
| 1910 | 1.739 | 1.339 | 86 | 105 | 124 | 85 | ||
| 1930 | 2.134 | 1.957 | 57 | 42 | 64 | 14 | ||
| 1992 | 1.546 | 1.469 | 1 | 76 | ||||
| 2002 | 1.384 | 1.304 | 3 | 2 | 1 | 74 | ||
Lăcașuri de cult
- Biserica de lemn din Beliș
- Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764)
- Biserica fortificată de la Văleni
Obiective turistice
- Bradul lui Horea din pădurea Scorușet
- Cetățile Rădesei
- Lacul și stațiunea Beliș-Fântânele
- Cascada de la Răchițele
- Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei
- Cheile Someșului Cald
- Molhașul Mare de la Izbuc (8,0 ha) [11]
- Poiana Florilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Rezervația naturală Cetățile Ponorului
- Valea Iadei și Stâna de Vale
- Zonele din jurul lacului Fântânele
Peșteri
- Peștera Piatra Ponorului
- Peștera Ghețarul Scărișoara
- Peștera Urșilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Peștera Alunu
- Peștera Humpleului
- Peștera Zmeilor
Date economice
Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.
Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure.
Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.
Zona este una cu un potențial turistic ridicat, ceea ce a dus la creșterea industriei locale de agroturism și se așteaptă creșteri și mai mari în domeniu.
Educație
Există o școală în satul Beliș și două în satul Poiana Horea. În Beliș există și o grădiniță de copii.
Galerie de imagini
- Biserica cu hramul „Sfinții 40 de mucenici”, copia fidelă a celei rămasă sub apele lacului de acumulare
Lacul de acumulare Fântânele-Beliș
Biserica de lemn din Beliș
Biserica ortodoxă din Bălcești.JPG.webp)
Giurcuța de Sus.JPG.webp)
Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
Poiana Horea.JPG.webp)
Biserica de lemn din Poiana Horea
Vezi și
- Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
- Masacrul de la Beliș
- Biserica de lemn din Poiana Horea
- Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
- Biserica de lemn din Beliș
- Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.
Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea
|isbn=: invalid character (ajutor). - Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
- Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- Viorel STĂNICĂ. „EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A JUDEȚULUI CLUJ, ÎN PERIOADA 1968-2002” (PDF). REVISTA TRANSILVANĂ DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002.[nefuncțională]
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- Structura etno-demografică a României
- Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
- Molhaș: mlaștină oligotrofă (săracă în substanțe minerale și nutritive).
Legături externe
Materiale media legate de Beliș la Wikimedia Commons
- Pagina Primăriei
- Imagini din Beliș și împrejurimi Arhivat în , la Wayback Machine.
- Prezentarea generală a comunei Arhivat în , la Wayback Machine.