Codex Mendoza
Codex Mendoza este un codice aztec, creat aproximativ la douăzeci de ani după cucerirea spaniolă a Mexicului cu intenția de a fi văzut de Carol Quintul, împărat romano-german și rege al Spaniei. Codexul conține o istorie a conducătorilor azteci și a cuceririlor lor, o listă cu tributul plătit de către cei cuceriți, precum și o descriere a vieții de zi cu zi a aztecilor. Sunt folosite pictograme tradiționale aztece cu explicații în spaniolă și comentarii.

Denumire

Codexul este denumit după Antonio de Mendoza, ajuns vicerege al coloniei Noua Spanie, care posibil să-l fi comandat. Este, de asemenea, cunoscut și sub denumirea Codexul Mendocino sau La coleccion Mendoza și se află la Biblioteca Bodleian de la Universitatea Oxford din 1659. A fost prezentat într-o expoziție publică pe 23 decembrie 2011.[1]
Istorie
Codex Mendoza a fost creat în mare viteză în Ciudad de México pentru a fi trimis cu ajutorul unei corăbii în Spania. Flota a fost atacată de corsari francezi și codexul împreună cu restul încărcăturii a ajuns în Franța unde a intrat în posesia lui André Thévet, cosmograful regelui Henric al II-lea. Thévet și-a trecut numele său în cinci locuri pe codex, de două ori cu data 1553. Acesta a fost cumpărat ulterior de englezul Richard Hakluyt pentru 20 de franci francezi. Puțin timp după 1616 codexul a ajuns în posesia lui Samuel Purchase și apoi la fiul său, după care a ajuns în mâinile lui John Selden. Codexul a fost depus în Biblioteca Bodleian de la Universitatea Oxford în 1659, la 5 ani după moartea lui Selden, unde a rămas în obscuritate până în 1831, atunci când a fost redescoperit de vicontele de Kingsborough care l-a adus în atenția savanților.
Conținut
Scris pe hârtie europene, acesta conține 71 de pagini, fiind împărțit în trei secțiuni: *secțiunea I, 16 pagini, prezintă o istorie a poporului aztec din 1325 pândă în 1521 - de la întemeierea cetății Tenochtitlan până la cucerirea spaniolă. Această secțiune enumeră perioada de domniei a fiecarui conducător și orașele cucerite de ei.
- Secțiunea a II-a, 39 pagini, furnizează o listă cu orașele cucerite de tripla alianță și tributurile plătite de către fiecare.
- Secțiunea a III-a, 16 pagini, este o descriere picturală din viața cotidiană a aztecilor.
Galerie
Folio 2 faţă
Întemeierea orașului Tenochtitlan.
Folio 4 verso
Cucerirea cetății Chimalpopoca.
Folio 5 verso
Cucerirea cetății Itzcoatl.
Folio 10 faţă
Cucerirea cetății Axayacatl.
Folio 13 faţă
Cucerirea cetății Ahuitzotl.
Galerie
Folio 17 faţă
Folio 20 faţă
Folio 37 faţă
Folio 43 faţă
Folio 46 faţă
Folio 47 faţă
Folio 52 faţă
Galerie
Folio 60 faţă
Pedepse şi muncile unor copii de 11-14 ani.
Folio 61 faţă
(top) Un băiat de 15 ani la începe pregătirea de militar sau preoţie.
(jos) O fată de 15 ani se căsătorește.
Folio 64 faţă
(top) Îndatoririle şi drepturile preoţilor începători .
(jos) Rangurile atribuite războinicilor.
Folio 65 faţă
(top) Rangurile atribuite preoţilor-războinici.
(jos) Ofiţeri imperiali.
Folio 67 faţă
(top) Războinici în misiune de cercetare pe timp de noapte a unui oraș în vederea pregătirii unui atac.
(mijloc) Negocieri după capitulare.
(jos) Comandanţi de rang înalt.
Folio 69 faţă
Palatul lui Montezuma al II-lea.
Note
- „The Treasures Exhibition”. Arhivat din original la . Accesat în .
- Berdan, Frances F.; Anawalt, Patricia Rieff (). The Essential Codex Mendoza. University of California Press. ISBN 9780520204546.
- Ross, Kurt (). Codex Mendoza: Aztec Manuscript.
Legături externe
- A description of the Codex
- Review of The Essential Codex Mendoza
- Details of public exhibition Arhivat în , la Wayback Machine.
- Anonymous (). „Codex Mendoza (russian edition)” (PDF). www.bloknot.info (A.Skromnitsky). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Parametru necunoscut
|description=ignorat (ajutor)