Cioclovina, Hunedoara

Vatra satului a fost populată în Epoca Fierului. La Cioclovina s-au descoperit câteva mii de mărgele de ambră care datează încă din perioada Hallstattului.[1]

• Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes național declarată astfel prin Legea 5/2000. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. Cuprinde între limitele sale șase rezervații naturale:
  • Complexul carstic Ponorâci–Cioclovina (1,5 ha)
  • Peștera Tecuri
  • Peștera Șura Mare
  • Peștera Bolii
  • Cheile Crivadiei
  • Locul fosilifer Ohaba-Ponor

Peștera Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea fosfat de Cioclovina.[2] Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (P₂O₅) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub formă de pulbere sau granule.

• Povestea oamenilor care supraviețuiesc izolați de civilizație, pe tărâmul dintre nori, 2 august 2011, Adevărul
• Sistemul Carstic Ponorici - Cioclovina cu Apa, Alpinet, articol despre Pestera Cioclovina, autor G. P. Dragomir, Alpinet

• 
  Biserica ortodoxă din Cioclovina, 1860
• 
  Cioclovina în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. I, București, Editura Encliclopedică, 1994.