Chiochiș, Bistrița-Năsăud
Chiochiș (în maghiară Kékes, în trad. „Albăstrui”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
| Chiochiș | |
| Kékes | |
| — sat și reședință de comună — | |
![]() | |
![]() Chiochiș Chiochiș (România) | |
![]() Chiochiș Chiochiș (Județul Bistrița-Năsăud) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Chiochiș |
| SIRUTA | 33024 |
| Atestare | 1320 |
| Altitudine | 345 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 330 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 427045 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
![]() Poziția localității Chiochiș | |
Istorie
- Satul este atestat documentar în anul 1320, sub numele Kekus, fiind deținut de groful din Jimbor.
- În perioada Reformei, o parte dintre locuitori au trecut la Calvinism, iar restul la Unitarianism.
- În 1673 intră în posesia Familiei Bánffy.
- În 1643 este înființată școala reformată.
- Este distrus la începutul Răscoalei lui Rákóczi.
- Începând cu Secolul al XVIII-lea a aparținut familiei nobile maghiare Wesselényi.
- În 1878 este înființată farmacia din sat.[2]
Clădiri istorice
- Biserica Reformată, proiectată de arhitectul Ignác Alpár.
- Castelul Wessélenyi din Chiochiș
Demografie
Componența etnică a satului Chiochiș(1910)
Români (52,4%)
Maghiari (47,59%)
Componența etnică a satului Chiochiș(2002)
Români (59,43%)
Maghiari (35,54%)
Romi (5,02%)
Așezare
Localitatea Chiochiș este așezată în partea de sud-est a județului Bistrița-Năsăud la o distanță de 68 de km față de municipiul Bistrița, reședința de județ.
Personalități
S-au născut la Chiochiș:
Imagini

Tabla bilingvă de la intrarea în sat .JPG.webp)
Biserica reformată din Chiochiș .jpg.webp)
Biserica reformată din Chiochiș, construită în 1892 
Biserica ortodoxă din Chiochiș, construită în 1930 .jpg.webp)
Blazonul familiei nobiliare Wesselényi .jpg.webp)
Castelul de vânătoare Wesselényi
Note
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- Péter H. Mária: Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai. Kolozsvár, 2002, 45. o.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.



