Catul Bogdan

Biografie
Autoportret

Catul Bogdan fost fiul istoricului literar academician Gheorghe Bogdan-Duică și al soției sale, care era origine alsaciană.

A urmat din 1915 Liceul Mihai Viteazul și cursurile Școlii Superioare de Arhitectură din București, studii pe care le-a întrerupt pentru executarea stagiului militar, în timpul Primului Război Mondial, urmând Școala de Ofițeri de Geniu.

În 1919 Catul Bogdan a debutat la București, cu o expoziție la Ateneul Român, împreună cu arhitectul Horia Creangă.

Spre sfârșitul anului 1919 a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian, pentru a se pregăti în vederea examenului pentru École nationale Superieure de Beaux-Arts (Școala Națională Superioară de Arte), unde a studiat cu profesorul Ernest Laurent, absolvind studiile în 1924.

În 1924 a avut prima expoziție personală în Sala Mozart, din București, împreună cu Lucian Grigorescu,

Întors în România, în 1929, și-a început activitatea didactică la Școala de Arte Frumoase din Cluj, recent înființată, în 1925. Printre profesori se aflau și alți tineri întorși de curând de la studii la Paris: Anastase Demian, Aurel Ciupe și Romul Ladea. Ca profesor, Catul Bogdan și-a întemeiat sistemul de învățământ pe precepte deduse din pictura lui Paul Cézanne[4].

În 1933 școala s-a transferat la Timișoara, așa că a fost obligat să se mute și el[5]. Printre elevii săi la Timișoara s-a numărat și Artur Vetro. Catul Bogdan a revenit la Cluj în 1949.

În 1951 a venit la București, ca profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (în prezent Universitatea Națională de Arte București), unde a profesat până în 1967.

Opera

Pictură de biserici
  • În Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, ridicată în perioada 1923-1933, Catul Bogdan a pictat cupola altarului. Alți pictori care au contribuit au fost Anastase Demian, care a realizat cupola pantocratorului; Gheorghe Ressu, tâmpla și Alexandru Dimitriu, care a pictat aramaria, crucile și decorațiunile cupolelor.[6] Prin anul 2002, Mitropolitul Bartolomeu a luat decizia ca pictura murală din Catedrala Ortodoxă Mitropolitană să fie înlocuită cu mozaicuri. Din păcate,scenele biblice și imaginile unor sfinți, pictate în anii 1928-1933 de către profesorii Academiei de Artă, Anastasie Demian și Catul Bogdan, au dispărut în proporție de peste 70%, pentru a face loc unor mozaicuri.[7]
  • Împreună cu Ioachim Miloia a executat pictura murală din Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara[8], în anii 1935-1936. Catul Bogdan a pictat absida altarului și în continuare iar dr. Ioachim Miloia a pictat cupola centrală și bolta semicilindrică spre altar, precum și icoanele de pe iconostas.[9]
  • În Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului", ridicată între 4 octombrie 1925 și 10 octombrie 1937, există picturi numai pe iconostas, cupolă și pe absida altarului, toate realizate în tempera de către profesorul Catul Bogdan.[10]

Pictură de șevalet

În albumul publicat în 1972 de Vasile Drăguț la Editura Meridiane, apar reproduceri după următoarele picturi ale lui Catul Bogdan:

  • După amiază de vară (1926),
  • Pont Neuf (1927)
  • La restaurant (1925),
  • Case din Timișoara (1940)
  • Casă albă (1927)
  • Culesul (1929)
  • Pe Sena (1927?)
  • Natură moartă cu ceainic, Casa vecină (1945)
  • Pentru Conferința Dezarmării de la Geneva (1932)
  • Vânzător de ziare (Iarna la Cluj) (1931)
  • În port (1931),
  • Peisaj (1947),
  • Natură moartă (1945),
  • Portretul sculptorului Romul Ladea (1937)
  • Cartierul Fabric din Timișoara (1933)
  • Curte interioară (1947)
  • Toamnă târzie (1947)
  • Curte interioară (Provincie) (1937)
  • Moți cu ciubere (1936)
  • Femeie citind (1950)
  • Peisaj (Curte la Timișoara)
  • Marea la Costinești, Nud (Studiu) (1938)
  • Copil din Bistra (1956)
  • Portret de fată (1966)
  • Nud în interior (1943)
  • Nud (1968)
  • Barăci (1969)
  • La baie (1965)
  • Bolnița Mânăstirii Tismana (1963)
  • Fiul meu, Bulevard I (1966)
  • Autoportret (1955)
  • Casa tătarului, Portretul compozitorului Zeno Vancea (1955)
  • Portretul Prof. Nicolae Iorga, Peisaj din București, Țărancă cu cojoc (1963)
  • Târg (1963)
  • Grădină de vară (1970)
  • Portretul pictorului Jean Al. Steriadi (1942)

Note
  1. Catul Bogdan, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
  2. Catul Bogdan, Allgemeines Künstlerlexikon Online
  3. Union List of Artist Names, , accesat în
  4. Modernitate și pedagogie artistică. La Timișoara
  5. „Facultatea de Arte și Design din Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. Catedrala Arhiepiscopală din Cluj
  7. „Demers pentru salvarea picturii din Catedrala Mitropolitană”. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. Timișoara în anul 1939 - Iosefin Arhivat în , la Wayback Machine. agenda.ro, accesat 2008-06-18
  9. Biserică nou-restaurată la Timișoara[nefuncțională]
  10. „Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului"”. Arhivat din original la . Accesat în .

Bibliografie
  • Vasile Drăguț: Catul Bogdan (album de pictură), 37 pagini text + 41 reproduceri color și alb-negru, format mic 18,5 cm/16 cm, Editura Meridiane, 1972
  • Mircea Deac: 250 pictori români 1890-1945, Ed. Medro 2003
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.