Marea Cometă din septembrie 1882

Marea Cometă din septembrie 1882, cunoscută oficial ca C/1882 R1, este o cometă razantă la Soare, care aparține grupului lui Kreutz.

C/1882 R1
Marea Cometă din septembrie 1882

Marea Cometă din septembrie 1882 fotografiată de Sir David Gill, în Africa de Sud
Tipcometă razantă
non-periodic comet[*][[non-periodic comet (any comet whose orbit is hyperbolic or greater than 200 years)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Descoperire
Descoperită deobservatori multipli
Data descoperirii1 septembrie 1882
Alte
denumiri		C/1882 R1
Caracteristici ale orbitei
Epoca2 octombrie 1882
Afeliu153,4575965 de UAi[1]  Modificați la Wikidata
Periheliu0,00775 UA[1]  Modificați la Wikidata
Argumentul periastrului69,5843 de grade sexagesimalei[1]  Modificați la Wikidata
Axa semi-majoră83.3440 ua
Excentricitate0,999899[1]  Modificați la Wikidata
Perioada orbitală759 ani
Înclinație142 de grade sexagesimalei
142,0112 de grade sexagesimalei[1]  Modificați la Wikidata
Ultimul periheliu17 septembrie 1882
Următorul periheliunecunoscut

Descoperirea

Cometa a devenit brusc vizibilă cu ochiul liber la 1 septembrie 1882 și a fost semnalată pentru prima dată de către numeroase persoane de la Capul Bunei Speranțe și de la Golful Guineii.

Primul astronom care a observat cometa a fost William Henry Finlay din Cape Town în Africa de Sud, în noaptea de 7 spre 8 septembrie.

Periheliul

Cometa se apropia rapid de periheliu atunci când a fost descoperită. La periheliu, cometa a fost estimată că ar fi fost doar la 300.000 mile de la suprafața Soarelui.[2] Studiile orbitale ulterioare au stabilit că a fost o cometă din grupul Kreutz, una care trece extrem de aproape de suprafața Soarelui. Pentru mai multe ore, la trecerea la periheliu, cometa a devenit atât de strălucitoare încât a fost posibil să fie observată în plină zi la 3° de Soare[3][4][5], cometa aceasta ajungând la o magnitudine estimată de -17.

Evoluția cometei

Nucleul cometei s-a spart în cinci bucăți.

În octombrie, coada cometei se întindea pe circa 30°. Ea a rămas vizibilă cu ochiul liber până în luna martie 1883. Ultima observație cu un telescop a fost făcută de Benjamin Apthorp Gould la 1 iunie[6].

Studiul cometei arată că aparține grupului lui Kreutz și că ieșise probabil din fragmentarea unei comete mai mari observate în 1106 (X/1106 C 1), ca și cometa Ikeya-Seki care a apărut cel mai aproape de Soare în 1965.

Note
  1. JPL Small-Body Database, accesat în
  2. William Edward Plummer, (March 1889), "The great comet of September 1882", The Observatory 12: 140–142
  3. fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés La nouvelle comète, in: L'Astronomie, volume 1, mois 10, année 1882, pages 308-314, Spre text online
  4. fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés - La grande comète, in: L'Astronomie, volume 1, pages=321-332, année 1882, mois 11 Spre text online
  5. fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés - La grande comète, in: L'Astronomie, volume1, pages 386-394, année 1882, mois 12, Spre text online
  6. Efemeridele cometei, de Heinrich Kreutz, unde este menționată observația lui Gould:
    en Heinrich Kreutz, Ephemeris of the Great Comet, b 1882, in: The Observatory, vol. 6, pp. 311-311, anul 1883, luna 10 Spre text online

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.