Boz, Alba

În trecut a fost o comună de sine stătătoare, în cadrul plasei Miercurea Sibiului.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unii locuitori sași din Boz au fost recrutați în trupe germane pentru a merge pe frontul din Rusia. La plecare, ei au scris pe trenul care urma să îi ducă pe front următorul avertisment: "Stalin, apără-ți mustața! Vin bozenii!" Ca urmare a acordului cu URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial statul român a permis deportarea în lagăre de muncă a propriilor cetățeni de etnie germană, ca reparații de război. Din satul Boz, ca și din celelalte localități izolate din Ardeal, au fost deportați, împotriva acordurilor în vigoare și a practicilor vremii, și tinerii cu vârste sub 18 ani și mame cu copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare.[1]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a.[3]

În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.

• 
  Boz în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Incinta fortificată cu bastion, școala veche
• 
• 

• Lista monumentelor istorice din județul Alba
• Biserica fortificată din Boz

• Informații despre fortificația din localitate
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.