Birislav

Satul este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Cosuf, la o altitudine de 570 de metri. [2]

Este situat în partea de nord-est a regiunii istorice Meglen, într-o mică vale între Munții Cosuf în est, Paic la sud-est și Nidze la nord-vest, la aproximativ 23 km nord-est de satul Exaplamanos. 2 km nord este satul Lugunța , la 5 km vest Nânta și la 4 km este Oșani. Frontiera cu Macedonia este la 8 km spre nord. [3] [4]

La sud de sat există o peșteră, care în trecut a fost folosită de către locuitori ca adăpost. [3]

Populația sa a fost întotdeauna meglenoromână, s-au stabilit aici în timpul țarului Ioniță Caloian, la începutul secolului al XIII-lea. [2]

În sat în perioada 1895-1896 a fost fondat comitetul ВМОРО.[5]

Satul a suferit în timpul primului război mondial, iar din pricina activităților sale militare, locuitorii săi au fost deportați de autoritățile bulgare în interiorul Bulgariei. Ei s-au întors până la sfârșitul războiului, dar nu toți. [2]

În 1925, numele satului a fost schimbat în Perikleia (Περίκλεια).

În 1935 a fost construită o nouă clădire pentru școală, deoarece cea veche a fost arsă în 1916 în timpul primului război mondial. [3]

Brăzlăveții au suferit mult în cel de- al doilea război mondial, în special din cauza forțelor de ocupație bulgare din ofensiva din ianuarie 1944, precum și în războiul civil grec, care a dus la prăbușirea întregii lumi, iar mai multe familii au căutat adăpost în Macedonia. După încheierea războaielor, satul a fost reînnoit. [2]

La 7 aprilie 1944, în apropierea satului, a avut loc o bătălie majoră între forțele de ocupație germane și forțele comuniștilor greci ELAS, care au ucis 30 de germani.[4]

Ca un sat de munte, este destul de pasiv și sărac, iar populația se ocupă în principal cu agricultura și creșterea animalelor.[2]

Potrivit statisticilor lui Vasil Kănciov (" Macedonia Etnografie și Statistică "), în 1900, în Birislav trăiau 380 de vlahi creștini. [2] [6] Potrivit datelor diplomatului bulgar al exarhatului Dimitar Mișev (" La Macédoine et sa Population Chrétienne "), în 1905 au fost 360 de macedoneni și o școală meglenoromână în Birislav.[7]

În 1920 an, Birislav a fost înregistrat cu 50 de case meglenoromâne.[2][8]

În recensământul din 1913 au fost 340 de locuitori. În timpul primului război mondial, datorită proximității acțiunilor militare, satul a fost distrus și locuitorii săi au fost deportați forțat în interiorul Bulgariei de autoritățile bulgare. Unii dintre locuitori nu au revenit nici după încheierea războiului, astfel încât în 1920 satul a fost înregistrat doar cu 200 de locuitori. În 1925, au plecat opt familii pentru România, care au fost adăpostite într-un sat din Dobrogea. Numărul locuitorilor din Birislav în 1928 a crescut la 281, iar în 1940 deja erau 413 de locuitori. Satul a fost grav avariat și a fost complet abandonat în timpul celui de- al doilea război mondial și al războiului civil. După încheierea războiului, a fost reînnoit. În 1951, existau deja 178 de locuitori, în 3761 erau 372, în 1971 393, în 1981 373, iar în 1991 354 de locuitori. [2]

Conform datelor din 1993, satul a continuat să fie pur meglenoromân, iar limba meglenoromână în acest sat este bine conservată. [9]

În recensământul efectuat în 2001, satul a fost înregistrat cu 382 de locuitori. În ultimul recensământ efectuat în 2011 în Grecia, satul a fost înregistrat cu 341 de locuitori. Format:Пописи-ЕМ

Извор за 1940-1991 г.: Т. Симовски, Населените места во Егејска Македонија

• Școala primară

biserici

• Biserica "Sf. Atanasie " - situat pe locul vechiului sat, construit în 1969; [3]
• Biserica "Sf. Parascheva " - construit în 1850, fresce în 1862; [3]
• Biserica "Sf. Maica Domnului " - o biserică mică, situată la intrarea în sat, restaurată în anii 1990; [3]
• Biserica "Sf. Iovan Pretecea " - capela, pe drumul spre Lugunța. [3]