Beregsău Mic, Timiș
Beregsău Mic (sârbă Nemet) este un sat în comuna Săcălaz din județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 918 locuitori (2004).
| Beregsău Mic | |
| Немет Nemet | |
| — sat — | |
![]() Beregsău Mic Beregsău Mic (România) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Săcălaz |
| SIRUTA | 158591 |
| Prima atestare | 1317 |
| Altitudine | 80 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 800 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307372 |
| Prezență online | |
![]() Poziția localității Beregsău Mic | |
Localizare
Beregsău Mic se situează în vestul județului Timiș, pe malul drept al râului Bega Veche, la circa 23 km vest de municipiul Timișoara și la o distanță de 12,3 km vest de centrul de comună, Săcălaz. Este străbătut de drumul județean 214, drum care se ramifică la stânga de pe DN59A Timișoara - Jimbolia.
Istorie

Prima atestare documentară datează din 1317, cu numele Nemti. Alte diplome medievale menționează numele Némethy. A fost un sat românesc până spre sfârșitul secolului XVII, când a fost colonizat cu sârbi, spre sfârșitul colonizărilor de sârbilor în Banat. De atunci satul a fost unul sârbesc. Cu toate că aici nu au locuit niciodată mulți germani, numele vechi al satului se asemăna cu denumirea maghiară pentru „german”, ceea ce a determinat administrația maghiară să îl numească „Beregso-Nemeti”, adică Beregsăul Nemțesc. După unirea Banatului cu România, a fost preluat numele impropriu „Beregsău Nemțesc” iar popular s-a mai numit și „Nămat”.
Populația
Inițial sat românesc, apoi pentru aproape 300 de ani un sat de sârbi, Beregsău Mic a cunoscut în ultimele decenii o scădere semnificativă a populației, dar mai ales o scădere majoră a populației de sârbi. În anii 1970, românii au devenit majoritari. Conform cu recensământul din 2002, românii reprezintă 81% din locuitori, în timp ce sârbii 17%.
Conform datelor publicate de Primăria Săcălaz[2] la data de 1 ianuarie 2004, Beregsău Mic avea o populație de 918 locuitori, în creștere cu circa 13% față de recensământul din 2002. Aceasta reprezintă cea mai rapidă creștere a populației din ultimul secol.
Evoluția demografică
| Recensământul[3] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Sârbi | Germani | Maghiari | Alte etnii | ||
| 1880 | 1.117 | 27 | 922 | 146 | 21 | 1 | ||
| 1900 | 1.129 | 35 | 925 | 128 | 40 | 1 | ||
| 1930 | 1.023 | 138 | 787 | 43 | 45 | 10 | ||
| 1977 | 945 | 460 | 449 | 12 | 24 | - | ||
| 1992 | 788 | 500 | 269 | 3 | 15 | 1 | ||
| 2002 | 811 | 660 | 141 | - | 10 | - | ||
Structura religioasă
Din punct de vedere religios, populația a fost tot timpul, în majoritate covârșitoare, creștin-ortodoxă.
Note
- https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - „Primaria Sacalaz”. Arhivat din original la . Accesat în .
- „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .

