Barajul Stânca–Costești

Barajul Stânca–Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).

Barajul Stânca–Costești
Geografie
Date tehnice
Realizatori
Lac de acumulare

Istoric
   Vezi și articolul:  Podul de FloriVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

La construcția barajului Stânca–Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar RSS Moldovenească 11 sate.[1]

Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.[2][1]

Rolul rutier

Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[3]

De asemenea, Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.

Note
  1. Ripiceni, cel mai înghesuit sat din România, 9 septembrie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina, accesat la 11 august 2013
  2. Presedintele Ion Iliescu se va intalni cu Vladimir Voronin pe barajul de la Stanca-Costesti, 22 iulie 2003, Adevărul, accesat la 11 august 2013
  3. Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în

Vezi și

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.