Etelköz
Atelkuzu (greacă Ἀτελκoύζoυ, maghiară Etelköz)[1] desemnează un teritoriu controlat de triburile maghiare pe parcursul secolelor VIII și IX, situat în teritoriul Moldovei și sudul Ucrainei actuale.

Triburile, în număr de 8, erau: Magyeri condus de Elöd, Nyék al lui Álmos, Kürt-Gyarmat al lui Kund (Kono), Tarjan al lui Und (Ond), Jenő al lui Tas, Kér al lui Huba, Keszi al lui Tühütüm și Szekely (trib kavar cu conducător necunoscut).[2]
Lebedia
Cele mai vechi sălașe ale triburilor ungare erau situate în vecinătatea Imperiului Khazar într-o regiune numită Lebedia. În această perioadă erau sub dependența khazarilor având îndatorirea de a-i urma în războaie. Pecenegii au avut un conflict de anvergură cu khazarii și, fiind nevoiți să-și părăsească sălașele, le-au invadat pe cele ale ungurilor. Șocul celor din urmă a fost atât de mare încât uniunea celor 7 triburi s-a divizat părăsind Lebedia. Unii, cei care și-au păstrat vechea denumire de savartoi asphaloi, s-au refugiat spre Persia, iar ceilalți s-au refugiat spre vest în așa-numita regiune Atelkuzu.
Localizare

Teritoriul din regiunea Atelkuzu ocupat inițial de pecenegi era străbătut de râurile Baruh, Kubu, Trullos, Brutos și Seretos.[3] Ultimele 3 denumiri sunt identificate relativ ușor cu Nistru, Prut și Siret, iar pentru primele specialiștii înclină către Bugul de Sud și Nipru.
Etimologie
Etel-köz vine de la denumirea turcică a fluviului Volga, Itil, Etel, Atel, Atəl. köz înseamnă în maghiară „regiune”.[4]
Există și o ipoteză conform căreia în textul lucrării De administrando imperio s-ar fi strecurat o eroare de transcriere din care ar fi rezultat Ἐτὲλ καὶ Κoυζoῦ în loc de Ἐτὲλ καὶ Oὐζoυ care ar desemna fluviile Don și Nipru.[5]
Părăsirea Etelközului
Împinse de bulgari și de pecenegi, triburile maghiare alături de cele kavare au migrat apoi în direcția Câmpiei Panonice, prin trecătoarea Verecke și Pasul Uz.
Galerie
Preistoria și istoria maghiarilor: Stațiuni ale migrației triburilor maghiare
Note
- Victor Spinei, Migrația ungurilor în spațiul carpato-dunărean și contactele lor cu românii în secolele IX - X, p. 107
- Richard R. Perry, Margaret M. (Papp) Perry; The origin of the Magyar-Hungarians, language, homeland, migrations and legends to the conquest, Toledo, Ohio, 1983
- Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio, Editura Gy Moravcsik, R.J.H. Jenkins, Washington, 1967, p. 170-173
- C. A. Macartney, The Magyars in the Ninth Century, p. 96
- C. Cihodaru, Există știri despre români în operele unor scriitori afgani sau persani din secolele X - XI?, AȘU Iași, SN, Secțiunea III, Istorie, XV, 1969, 2, p. 167
Surse
- Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Lazăr Tonciulescu, Colecția Înțelepciunea Străbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
- Cronica vremurilor trecute / Cronica vremurilor de demult
Bibliografie
- István Erdélyi: Őseink nyomában – A magyar őstörténet kutatása a 20. században. Budapest 2004, ISBN 963-9454-46-X
- Gyula Pauler, Sándor Szilágyi, A magyar honfoglalás kútfői. Magyar Tudományos Akadémia, Budapest 1900.
Vezi și
| Istoria Ungariei | |
![]() Acest articol este parte a unei serii | |
| Panonia, formarea Ungariei | |
|---|---|
| Panonia | |
| Preistoria maghiarilor | |
| Cucerirea Bazinului Panonic | |
| Anii incursiunilor militare | |
| Evul Mediu | |
| Principatul Ungariei | |
| Regatul Ungariei | |
| Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne | |
| Ocupația otomană | |
| Regatul Ungariei Răsăritene | |
| Principatul Transilvaniei | |
| Războiul de independență condus de Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711) | |
| Ungaria Regală | |
| Istoria maghiară în secolul al XIX-lea | |
| Epoca reformelor | |
| Revoluția Maghiară din 1848-1849 | |
| Compromisul austro-ungar din 1867 | |
| Imperiul Austro-Ungar | |
| Istoria maghiară în secolul al XX-lea | |
| Revoluția Mîja-de-toamnă | |
| Republica Ungară (1918-1919) | |
| Republica Ungară a Sfaturilor | |
| Republica Ungară (1919–1920) | |
| Tratatul de la Trianon | |
| Regatul Ungariei (1920–1944) | |
| Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial | |
| Statul Maghiar (1944-1945) | |
| Republica Populară Ungară | |
| Revoluția din 1956 | |
| Ungaria contemporană | |
| Republica Ungară | |
Portal Ungaria |
