Apoloniu din Perga

Apoloniu (gr. Απολλονηος) (c.262 î.e.n., Perga, Pamfilia — c.190 î.e.n., Alexandria) a fost un geometru și astronom grec, ce aparținea Școlii Alexandrine, celebru mai ales prin scrierile sale privind secțiunile conice.

Pentru alte persoane cu nume omonim, vedeți Apollonius.

Date personale
Apoloniu din Perga

Nume la naștere	Ἀπολλώνιος
Născut	262 î.Hr.[1][2][3][4] Perga, Provincia Antalya, Turcia[5][3][4]
Decedat	190 î.Hr. (72 de ani)[2][6][7] Alexandria, Egipt
Ocupație	matematician astronom
Limbi vorbite	limba greacă veche
Activitate
Domeniu	geometrie
Număr Erdős	7[8]
Cunoscut pentru	Conics[] Teorema medianei Cercul lui Apollonius problema lui Apollonius[]

Este considerat al treilea și ultimul mare matematician din perioada elenistică, alături de Arhimede și Euclid.

A nu se confunda cu:

Bibliografia

Nu se cunosc încă multe detalii despre viața sa. A trăit cea mai mare parte a vieții în Alexandria, Egipt, unde a studiat având ca dascăl pe Euclid. Este considerat al treilea și ultimul mare matematician din perioada elenistică, alături de Arhimede (sec. 3 î.e.n.) și Euclid (sec. 4 î.e.n.).

A studiat geometria sub impulsul impus de practica și tehnica construcțiilor din epoca sclavagismului.

Apoloniu a cunoscut pe Eudemos din Perga și a trăit un timp în Pamfilia.

Contribuții

Matematică

Apoloniu a studiat conicele, a definit conul circular drept și a arătat că secțiunile acestuia cu un plan formează trei specii diferite de curbe, pe care le-a denumit: elipsă, hiperbolă, parabolă. A studiat proprietățile acestora și demonstrat multe din ele. Studiul conicelor nu a mai evoluat timp de un mileniu și jumătate, până la Renaștere, când s-a reluat studiul acestora.

Printre alte realizări ale lui Apoloniu se pot enumera:

calcularea aproximativă a lui π cu patru zecimale exacte;
studiul numerelor iraționale;
studiul oglinzilor curbe;
studiul cuadraturii cercului.

Astronomie

În astronomie, Apoloniu a introdus teoria mișcării circulare uniforme a corpurilor cerești în jurul Pământului considerat imobil. De asemenea, a introdus noțiunile de excentric și epiciclu pentru a explica mersul planetelor.

Scrieri

Opera sa fundamentală, Koniká (în 8 cărți sau capitole, din care s-au păstrat primele șapte) numără 387 de propoziții; aici, pentru prima dată, Apoloniu introduce denumirile celor trei conice (elipsa, parabola, hiperbola) și prezintă numeroase proprietăți ale lor, precum și unele noțiuni noi, ca: vârfurile secțiunilor conice, axele, diametrele, focarele, normalele și altele. În aceasta lucrare, Apoloniu, utilizând algebra geometrică, anticipează metoda geometriei analitice, prin folosirea axelor de coordonate.
Tópi tu epipédu — în această lucrare sunt definite pentru prima oară omotetia și inversiunea
Okytokion — printre altele, în aceasta scriere apare o valoare aproximativă a numărului π cu patru zecimale exacte $\left(\pi ={\frac {62832}{20000}}\right)$ .
Despre locurile plane, lucrare pierdută pe care a încercat să o reconstituie Pierre Fermat și apoi Frans van Schooten.
Despre oglinzile incendiare, care conține aplicații matematice în optică.

Despre lucrările pierdute ale lui Apoloniu relatează Pappus din Alexandria și Marin Getaldić.

Note

(PDF) http://dl.lilibook.ir/2016/03/A-to-Z-of-Mathematicians-Tucker-McElroy.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
Apollonios 112 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
APOLLONIO Pergeo, Enciclopedia Treccani, 1929, accesat în 24 aprilie 2022
Apollonio di Perge, Enciclopedia della Matematica, 2013, accesat în 24 aprilie 2022
IeL / Apolloni[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
„Apoloniu din Perga”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 24 aprilie 2022
Encyclopædia Britannica Online, accesat în 24 aprilie 2022
, accesat în 5 ianuarie 2020

Legături externe

ro Cercurile lui Apoloniu Arhivat în 28 februarie 2009, la Wayback Machine.
en Apollonius din Perga la NAHSTE (Navigation Aids for the History of Science, Technology & the Environment) Arhivat în 17 aprilie 2009, la Wayback Machine.
en Conic Sections of Apolloniusat

Vezi și

Teorema medianei

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[141e91b3bdd733979e8e6a82dc760db6-1] (PDF) http://dl.lilibook.ir/2016/03/A-to-Z-of-Mathematicians-Tucker-McElroy.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3ae2ae2894161d73334711f4c9c75686-2] Apollonios 112 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[ccb72414f7f96a78e870868e20bd576e-3] APOLLONIO Pergeo, Enciclopedia Treccani, 1929, accesat în 24 aprilie 2022

[a0cdafc87068cb71230f34d9eda0033c-4] Apollonio di Perge, Enciclopedia della Matematica, 2013, accesat în 24 aprilie 2022

[ed0136230800759911cec081c077ae73-5] IeL / Apolloni[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[b5513a6d4caef5ab725bdcc65d330426-6] „Apoloniu din Perga”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 24 aprilie 2022

[559afb816cced17979fc84657ec71b74-7] Encyclopædia Britannica Online, accesat în 24 aprilie 2022

[86e92dd916cb9c28282a6dfb567a79a1-8] , accesat în 5 ianuarie 2020