Apoloniu din Perga
Apoloniu (gr. Απολλονηος) (c.262 î.e.n., Perga, Pamfilia — c.190 î.e.n., Alexandria) a fost un geometru și astronom grec, ce aparținea Școlii Alexandrine, celebru mai ales prin scrierile sale privind secțiunile conice.
| Apoloniu din Perga | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ἀπολλώνιος |
| Născut | 262 î.Hr.[1][2][3][4] Perga, Provincia Antalya, Turcia[5][3][4] |
| Decedat | 190 î.Hr. (72 de ani)[2][6][7] Alexandria, Egipt |
| Ocupație | matematician astronom |
| Limbi vorbite | limba greacă veche |
| Activitate | |
| Domeniu | geometrie |
| Număr Erdős | 7[8] |
| Cunoscut pentru | Conics[*] Teorema medianei Cercul lui Apollonius problema lui Apollonius[*] |
Este considerat al treilea și ultimul mare matematician din perioada elenistică, alături de Arhimede și Euclid.
A nu se confunda cu:
Bibliografia
Nu se cunosc încă multe detalii despre viața sa. A trăit cea mai mare parte a vieții în Alexandria, Egipt, unde a studiat având ca dascăl pe Euclid. Este considerat al treilea și ultimul mare matematician din perioada elenistică, alături de Arhimede (sec. 3 î.e.n.) și Euclid (sec. 4 î.e.n.).
A studiat geometria sub impulsul impus de practica și tehnica construcțiilor din epoca sclavagismului.
Apoloniu a cunoscut pe Eudemos din Perga și a trăit un timp în Pamfilia.
Contribuții
Matematică
Apoloniu a studiat conicele, a definit conul circular drept și a arătat că secțiunile acestuia cu un plan formează trei specii diferite de curbe, pe care le-a denumit: elipsă, hiperbolă, parabolă. A studiat proprietățile acestora și demonstrat multe din ele. Studiul conicelor nu a mai evoluat timp de un mileniu și jumătate, până la Renaștere, când s-a reluat studiul acestora.
Printre alte realizări ale lui Apoloniu se pot enumera:
- calcularea aproximativă a lui π cu patru zecimale exacte;
- studiul numerelor iraționale;
- studiul oglinzilor curbe;
- studiul cuadraturii cercului.
Astronomie
În astronomie, Apoloniu a introdus teoria mișcării circulare uniforme a corpurilor cerești în jurul Pământului considerat imobil. De asemenea, a introdus noțiunile de excentric și epiciclu pentru a explica mersul planetelor.
Scrieri
- Opera sa fundamentală, Koniká (în 8 cărți sau capitole, din care s-au păstrat primele șapte) numără 387 de propoziții; aici, pentru prima dată, Apoloniu introduce denumirile celor trei conice (elipsa, parabola, hiperbola) și prezintă numeroase proprietăți ale lor, precum și unele noțiuni noi, ca: vârfurile secțiunilor conice, axele, diametrele, focarele, normalele și altele. În aceasta lucrare, Apoloniu, utilizând algebra geometrică, anticipează metoda geometriei analitice, prin folosirea axelor de coordonate.
- Tópi tu epipédu — în această lucrare sunt definite pentru prima oară omotetia și inversiunea
- Okytokion — printre altele, în aceasta scriere apare o valoare aproximativă a numărului π cu patru zecimale exacte .
- Despre locurile plane, lucrare pierdută pe care a încercat să o reconstituie Pierre Fermat și apoi Frans van Schooten.
- Despre oglinzile incendiare, care conține aplicații matematice în optică.
Despre lucrările pierdute ale lui Apoloniu relatează Pappus din Alexandria și Marin Getaldić.
Note
- (PDF) http://dl.lilibook.ir/2016/03/A-to-Z-of-Mathematicians-Tucker-McElroy.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Apollonios 112 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - APOLLONIO Pergeo, Enciclopedia Treccani, , accesat în
- Apollonio di Perge, Enciclopedia della Matematica, , accesat în
- IeL / Apolloni[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - „Apoloniu din Perga”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- , accesat în
