Apariția tiparului în Țările Române

Apariția tiparului în Țările Române a avut loc la numai șase decenii de la invenția lui Gutenberg (cca 1439). Trecând la reorganizarea vieții religioase, domnul Radu cel Mare l-a chemat pe iscusitul tipograf sârb Macarie să tipărească documente bisericești în limba slavonă. El își făcuse ucenicia la Veneția, un cunoscut centru tipografic al vremii, după care a condus din 1493 tiparnița de la Cetinje[1], (Muntenegru). La scurt timp după ocuparea țării de către turci, Macarie și-a încetat activitatea. Sosit mai târziu în Țara Românească, el și-a instalat tipografia la Mănăstirea Dealu, unde, în 1508, la inițiativa lui Radu cel Mare, a tipărit Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită din Țările Române.[2][3]

Liturghierul lui Macarie (1508) - prima pagină

Note
  1. Capitala istorică a Muntenegrului
  2. Călinescu, George. Istoria literaturii române. Compendiu. București: Editura Litera. p. 18. ISBN 9975-904-70-X.
  3. Corina Slămnoiu (), „Mănăstirea Dealu, locul unde a apărut prima carte din țară. Călugărul Macarie, primul utilizator al tiparniței în Țările Române”, Adevărul, accesat în

Legături externe


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.