Antin Varivoda

Antin Varivoda (în ucraineană Антін Варивода, transliterat: Antin Varîvoda; n. , Siret, Suceava, România – d. , Viena, Statul Federal al Austriei) a fost un militar ucrainean cu gradul de colonel. Ca ofițer a activat mai întâi în Forțele de Apărare Cezaro-Crăiești ale Armatei Austro-Ungare, unde în 1916 a comandat Legiunea Ucraineană (galițiană). Ulterior, a activat în Armata Ucraineană Galițiană (AUG) a Republicii Populare a Ucrainei Occidentale.

Antin Varivoda
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Siret, Suceava, România Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Statul Federal al Austriei Modificați la Wikidata
Cetățenie Cisleithania
 Republica Populară a Ucrainei Occidentale Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar
arhitect
grafician[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba ucraineană[1]
limba poloneză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Ramurainfanterie  Modificați la Wikidata
Graduloberst[*]​  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Războiul Polono-Ucrainean  Modificați la Wikidata

Biografie

Varivoda s-a născut în anul 1869 în orașul bucovinean Siret, aflat atunci în componența Austro-Ungariei.[2][3]

A absolvit școala de ofițeri în cadrul Landwehrului. Odată cu începutul Primului Război Mondial a condus o sotnie în armata austriacă.[4][3] Între 16 martie și 30 septembrie 1916, având gradul de locotenent-colonel (oberstleutnant) în Armata Austro-Ungară, a comandant Legiunea Ucraineană din Galiția (Pușcașii Ucraineni ai Siciului)

În timpul Războiului Polono-Ucrainean (1918-1919) a fost colonel al Armatei Ucrainene Galițiene. A fost membru al comisiei comisiei de lichidare de la Viena, fiind responsabil de întoarcerea soldaților ucraineni prizonieri de război de pe teritoriul Austriei și Italiei, în Galiția. A fost ulterior desemnat de către autoritățile ucrainene să se ocupe de soldații Armatei Ucrainene Galițiene internați în Cehoslovacia, astfel că în 1920 a comandat lagărele de la Liberec și Jablonné⁠(d).[3][5]

După desființarea lagărelor de internare, în 1923 s-a stabilit la Viena, unde a murit la 12 martie 1936.[3][6]

Note
  1. Czech National Authority Database, accesat în
  2. Starik, Vladimir (). From Sarajevo to Paris. Bukovinian Interregnum 1914-1921. p. 152.
  3. „ВАРИВОДА АНТІН”. Encyclopedia of History of Ukraine. Arhivat din original în . Accesat în .
  4. Українські Січові Стрільці 1914-1920/Поіменний список боєвих відділів 1 полку Українських Січових Стрільців
  5. „Варивода Антін”. Encyclopedia of Modern Ukraine. Accesat în .
  6. Літопис Червоної калини. Червоної калини (via Indiana University). . p. 23.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.