Ansamblul urban IX, Timișoara

Ansamblul urban IX este o zonă din cartierul Cetate al Timișoarei, declarată monument istoric, având codul LMI TM-II-a-B-06114.[2]

Ansamblul urban IX
Poziționare
Ansamblul urban IX se află în România Timișoara
Ansamblul urban IX
Ansamblul urban IX
Coordonate🌍 ({{PAGENAME}})
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
AdresaBd. Revoluției din 1989 și Piața Murgu Eftimie (între nr. 1-7, 15-17), cu Poșta, Banca Națională, Institutul de Medicină, două cămine studențești, Palatul Prefecturii[1]
Edificare
Stil arhitecturalArt Nouveau (Secession),
Stil modern internațional („stil cubist”)
Data începerii construcțieisec. al XX-lea
Stare de conservarediversă
Clasificare
Cod LMITM-II-a-B-06114
Localizarea și limitele ansamblului

Descriere

Ansamblul este format din clădirile situate pe frontul de nord al bd. Revoluției 1989 între străzile Martin Luther și Hector, clădirile Băncii Naționale, a Poștei Mari, a Colegiului Național Ana Aslan, a rectoratului și a căminelor 1–2 ale Universității de Medicină și Farmacie și a Palatului Prefecturii.[2][3] Aceste clădiri au fost construite la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, pe locul curtiei și contragărzilor dintre bastionele Theresia și Joseph al Cetății Timișoara, ale cărei fortificații fuseseră demolate la începutul secolului al XX-lea. În urma demolării, planurile de dezvoltare ale orașului vizau legarea cartierului Cetate cu cartierele istorice Fabric și Iosefin-Elisabetin, ansamblul de față începând legarea cu Fabricul.[4]

În zona verde dintre Colegiul Național Ana Aslan și Palatul Prefecturii se află bustul lui Eftimie Murgu (A), bronz realizat în 1965 de sculptorul Artur Vetro.[5][6]


Clădiri care fac parte din ansamblu

Clădiri din ansamblul urban VII
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate
Data autorizării/
data terminării,
Arhitect
Imagine Note
1 Palatul Băncii „Timișiana” înainte de Primul Război Mondial, Banca „Victoria” în perioada interbelică, actual Banca Italo-Română. Stilul anilor 1900 cu elemente clasiciste. Decorat cu coloane din ordinul doric. Interiorul reamenajat în 1938 de arh. Silvestru Răfiroiu. Bd. Revoluției din 1989, nr. 1
🌍 ({{PAGENAME}})
28 iul 1911
1912
Károly Rainer⁠(d) (arhitect),
József Krémer sr. (constructor),
József Krémer jr. (constructor)
[7][8][9]
2 Palatul Jenő Klein. Stil Secession geometrizat. Bovindouri la ferestre. Bd. Revoluției din 1989, nr. 3
🌍 ({{PAGENAME}})
28 iul 1911
1912
László Székely
[8][10]
3 Palatul Lipót Gombos. Stil Secession geometrizat. Bovindouri la ferestre. Bd. Revoluției din 1989, nr. 5
🌍 ({{PAGENAME}})
22 dec 1911
1912
László Székely
[8][10]
4 Palatul dr. Ciobanu. Stil Secession cu elemente neoclasiciste și baroc. Fronton decorat cu un ciobănaș și o țărancă cu suveica.[8][10] Bd. Revoluției din 1989, nr. 7
🌍 ({{PAGENAME}})
1926
Mathias Hubert
[8][10][11]
5 Banca Națională a României, Sucursala Timiș, fosta Bancă Austro-Ungară înainte de Primul Război Mondial și Banca de Stat în perioada interbelică. Stil Secession cu coloane ionice „colosale” (pe două niveluri). Bd. Ion C. Brătianu, nr. 1
🌍 ({{PAGENAME}})
5 nov 1903/
25 oct 1904
József Hubert
[12][13][14][15][16]
6 Poșta Mare. Stilul anilor 1900, curentul Secession eclectic. Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
🌍 ({{PAGENAME}})
15 apr 1915/
1914
Ignác Alpár
[7][17][16]
7 Căminul ucenicilor, actual Colegiul Național „Ana Aslan”. Stil modern internațional („stil cubist”). Bd. Revoluției din 1989 nr. 15
🌍 ({{PAGENAME}})
15 mar 1935/
nov 1937
Tașcu Ciulli (arhitect),
Mihai Doliner (constructor)
[18][19][20][21]
8 Rectoratul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, fostul liceu „Banatia”. Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
🌍 ({{PAGENAME}})
1924/
29 aug 1926
Mathias Hubert
Michael Wolf
[6][11][22]
9 Căminele 1–2 ale Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, fost Seminarul Teologic Romano-Catolic. Str. Regimentul 13 Călărași, nr. 2
🌍 ({{PAGENAME}})
1914/
1916
Ernő Foerk
[23][24][25][26]
10 Palatul Prefecturii Județului Timiș. Stil modern interbelic cu elemente clasiciste Bd. Revoluției din 1989 nr. 17
🌍 ({{PAGENAME}})
1938/
1943
Victor Vlad (arhitect),
arh. Constantin Pucariu (constructor)
[22][27][28]

Note

  1. Monuments database,
  2. Lista Monumentelor Istorice 2015 Arhivat în , la Wayback Machine., Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 bis, 15 februarie 2016, accesat 2020-06-13
  3. Fiscala Monumente CEIF 2 (Transcript), vdocuments.site, accesat 2020-05-17
  4. Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 71, 73, 79
  5. Doina Antoniuc ș.a., Județul Timiș Monumente de For Public Arhivat în , la Wayback Machine., Timișoara: Ed. Graphite, 2010, ISBN: 978-973-88664-5-4, p. 29
  6. Delesega, Temesvári…, p. 90
  7. Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 81
  8. Sit arhitectura 1900 Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  9. Székely, Enciclopedia…, pp. 232–233
  10. Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 89
  11. Székely, Enciclopedia…, p. 186
  12. Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 79
  13. Székely, Enciclopedia…, p. 225
  14. Banca Națională Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-06-15
  15. hu Hubert József, arcanum.hu, accesat 2020-06-15
  16. Delesega, Temesvári…, pp. 88–89
  17. Székely, Enciclopedia…, p. 217
  18. Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 93
  19. Andrei Bîrsan (coord.), Dicționar al arhitecților români (sec. XIX, XX, XXI) literele A–C, București, 2012, ISBN: 978-973-0-18270-5, pp. 106–107
  20. Székely, Enciclopedia…, p. 220
  21. Căminul ucenicilor din Timișoara Arhivat în , la Wayback Machine., romania-interbelica.com, accesat 2021-08-22
  22. Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 90
  23. Székely, Enciclopedia…, p. 221
  24. Seminarul Teologic Romano-Catolic, Universitatea de Vest din Timișoara, accesat 2020-06-15
  25. Stefan Both, Povestea arhitectului timișorean care a proiectat Domul din Szeged, Poșta din Zagreb și Seminarul din Timișoara, adevarul.ro, 10 februarie 2016, accesat 2020-06-15
  26. Delesega, Temesvári…, p. 91
  27. Székely, Enciclopedia…, pp. 213–214
  28. Delesega, Temesvári…, pp. 90–91

Bibliografie

  • Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6
  • Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700 - 1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0558-3
  • hu Gyula Delesega, Temesvári kalauz téridőben, Timișoara: Editura Marineasa, 2003, ISBN: 973-631-047-7

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.