Andrei Cimili

Andrei Cimili s-a născut pe 22 ianuarie 1963, în Habarovsk, RSFS Rusă, Uniunea Sovietică. S-a mutat apoi cu familia sa din orientul îndepărtat în RSS Ucraineană. El a început să practice ciclismul și s-a înscris la o școală de ciclism din RSS Moldovenească. În perioada sovietică a evoluat mai mult pe teritoriul Uniunii Sovietice, participând la puține competiții peste hotare. Politica glasnostului i-a permis să încerce o carieră profesională la echipa italiană Alfa Lum în 1989–1990.[1]

După destrămarea Uniunii Sovietice, Cimili a devenit cetățean ucrainean, deși se mutase cu traiul în Belgia.

Cimili a participat de cinci ori la Tour de France, terminând cursa doar de două ori, niciodată pe podium.[2] A câștigat curse ca Paris–Tours în 1997 și Milano – San Remo în 1999, iar ultima victorie a sa a fost la Turul Flandrei, în anul 2000, când l-a surclasat pe rivalul Johan Museeuw pe final.

S-a retras din ciclism în anul 2002, din cauza unei accidentări.

După încheierea carierei profesionale de ciclist, Cimili s-a alăturat echipei Chocolade Jacques ca și consultant, dar la scurt timp a părăsit echipa. În 2004, el a fost împuternicit de UCI să construiască un centru de ciclism.[3]

În august 2006, Cimili a fost numit în funcția de ministru al sportului în Republica Moldova,[4] iar în septembrie 2006 a fost numit și în funcția de director general al Agenției Sportului,[5] în fruntea căreia a fost până în anul 2008.[6] În 2008 el a creat prima mare echipă de ciclism profesionist din Rusia, Tinkoff Credit Systems, care în 2009 a fost redenumită în Team Katusha, Cimili fiind președinte al ei.[7] Pe 1 aprilie 2009, el a devenit și manager general al echipei, după ce a plecat Stefano Feltrin, care a ocupat postul din 2007.[8] În septembrie 2011, Cimili a părăsit echipa,[9] fiind înlocuit de Hans-Michael Holczer, fost manager la Gerolsteiner între 1998 și 2008. Cimili preconiza atunci să se consacre campaniei pentru președinția Uniunii Internațale de Ciclism, în vederea alegerilor din 2012,[10] dar decise ulterior să nu candideze la președinția UCI, ci la cea a Uniunii europene de ciclism (UEC).[11] La alegerile președintelui UEC din martie 2013, Cimili a pierdut în fața lui David Lappartient, cei doi fiind singurii candidați înscriși în cursa pentru președinția UEC.[12][13] Tot în martie 2013 Andrei Cimili a deschis la Chișinău o fabrică de biciclete.[14]

Andrei Cimili a fost președintele Federației de Ciclism din Moldova timp de 6 ani, până în primăvara anului 2013, când i-au expirat împuternicirile de președinte și nu a dorit să candideze pentru un nou mandat.[15]

Sursa[16]