Amilcare Ponchielli

Amilcare Ponchielli (n. , Paderno Ponchielli, Regatul Lombardia-Veneția, Imperiul Austriac – d. , Milano, Regatul Italiei), cunoscut mai ales în calitate de compozitor de operă, a rămas în programele spectacolelor din secolele XX - XXI doar cu opera La Gioconda (foarte cunoscut este baletul „Dansul Orelor” din actul III), după o tragedie de Victor Hugo. Cu toate acestea, el este autorul a unsprezece opere, dintre care una neterminată și a unui monolog pentru un bariton.

Amilcare Ponchielli
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Paderno Ponchielli, Regatul Lombardia-Veneția, Imperiul Austriac[5] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[1][6][4][7] Modificați la Wikidata
Milano, Regatul Italiei[8][9][5] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul monumental din Milano[*]​[10] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuTeresina Brambilla[*][[Teresina Brambilla (Italian soprano opera singer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Italiei (–)
 Regatul Lombardia-Veneția Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
dirijor
muzicolog[*]​
profesor de muzică[*]​
profesor universitar[*]​
organist[*][[organist (musician who plays any type of organ)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[11][12] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiConservatorio Giuseppe Verdi[*]​  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)orgă[*]​  Modificați la Wikidata

Ca pedagog la Conservatorul din Milano i-a avut ca elevi pe Giacomo Puccini și Pietro Mascagni, viitori reprezentanți ai curentului „verist”.

Lista operelor
Amilcare Ponchielli
Gioconda (afiș de epocă)
  • 1851 - Il sindaco babbeo, proiect studențesc
  • 1856 - I promessi sposi, Cremona, ignorată de presa muzicală
  • 1858 - Bertrando del Bornio, programată la Torino, dar ne-jucată
  • 1861 - La Savoiarda, revizuită ca Lina, în 1877
  • 1863 - Roderico, re dei Goti
  • 1872 - I promessi sposi, Milano, Teatro Dal Verme, succes avut ulterior cu versiunea revizuită
  • 1873 - Il parlatore eterno, monolog pentru bariton
  • 1874 - I Lituani, revizuită în 1875
  • 1876 - La Gioconda, Milano, punerea în scenă, Julian Gayarre; versiuni revizuite în 1876 și 1880
  • 1880 - Il figliuol prodigo, Milano, punerea în scenă, Francesco Tamagno
  • 1885 - Marion Delorme, Milano, punerea în scenă, Francesco Tamagno; revizuită, prezentată la Brescia, 1885
  • I Mori di Valenza (neterminată) - terminată de Arturo Cadore și prezentată în premieră la Monte Carlo, 17 martie 1914, punerea în scenă de Giovanni Martinelli

Note
  1. „Amilcare Ponchielli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. Amilcare Ponchielli, SNAC, accesat în
  4. Amilcare Ponchielli, Find a Grave, accesat în
  5. Archivio Storico Ricordi, accesat în
  6. Amilcare Ponchielli, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  7. Amilcare Ponchielli, Filmportal.de, accesat în
  8. „Amilcare Ponchielli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  9. Понкьелли Амилькаре, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​
  10. Find a Grave, accesat în
  11. Autoritatea BnF, accesat în
  12. CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie
  • Kaufman - Annals of Italian Opera: Verdi and his Major Contemporaries, Garland Publishing, New York and London, 1990 (conține distribuțiile premierelor precum și reprezentările operelor lui Ponchielli
  • Diverși autori - Amilcare Ponchielli; Nuove Edizioni, Milano, 1985
  • Diverși autori - Amilcare Ponchielli 1834-1886, Cremona, 1984

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.