Alpii Bernezi

Alpii Bernezi - lanț muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveției (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri și Nidwalden).

Alpii Bernezi
Altitudine	Finsteraarhorn 4.274 m
Localizare	cantonul Berna și Valais, Elveția
Aparține de	Berner Alpen im weiteren Sinne (SOIUSA)[*][[Berner Alpen im weiteren Sinne (SOIUSA) (mountain range)|​]]
Coordonate	🌍 ({{PAGENAME}})
Hartă
Alpii Bernezi (Elveția) Harta cu amplasarea muntelui

Valea Ronului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ronului superior formează la sud-est granița cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limita nordică nu este foarte bine definită, dar poate fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna.

Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a două cantoane: Vaud si Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Roman, care exercita însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de cai de acces. În secolul al V-lea in zonă s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pământuri în statul lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, iar in secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia.

În perioada formării Confederației Elvețiene Vaud s-a simțit adeseori amenințat de cantonul învecinat, Berna. Și nu fără motiv: a fost supus de acesta în secolul al XVI-lea. In 1798 locuitorii din Vaud si-au dobandit independenta, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republica Lemanica regiunea a fost subordonata Republicii Helvetice, un stat-satelit aparut la dorinta lui Napoleon. În 1728 tinuturile Aargau, Vaud si Oberland (care apartineau Bernei) au obtinut statut de cantoane independente, dar cel din urma a fost anexat de regiunea-mama in 1803. In acelasi an, din Republica Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud.

Vaile apelor Rhône (Ron), Venoge si Gros de Vaud sunt, in prezent, regiuni specific agricole. Se cultiva cu precadere cereale, sfecla de zahar si tutun. In Alpii Bernezi ramura predominanta a agriculturii ramane insa cresterea vitelor pentru lapte.

Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat in sud-vestul Elvetiei, face parte din regiunea fracofona a tarii. Numarul locuitorilor sai depaseste 650.000, iar densitatea populatiei variaza mult. Niciun alt canton elvetian nu este, probabil, atat de variat sub aspectul peisajelor. La nord, in preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai in extremitatea vestica si in interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg si Valais se ridica lanturi muntoase, care la vest sunt o prelungire a muntilor Jura. Segmentul lor aflat in cantonul Vaud, care atinge inalțimea maxima in Varful Mont Tendre, marchează totodata granita cu Franta.

Partea centrala a cantonului, care ocupa aproximativ doua treimi din suprafata sa, castiga in altitudine la est de Montereux, in directia Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea raului Saane, masivul Les Diablerets (cea mai inalta parte a cantonului, cu altitudini de pana la 3.210 m), precum si valea de pe malul stang al Ronului. Saane (Sarine) este un afluent drept al raului Aare. Aceasta apa curgatoare, cu lungimea de 128 km, izvoraste din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traverseaza Lacul Gruyére (ale carui ape au fost inaltate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsa in Aare la vest de Berna.

Dezvoltarea turismului in Alpii Bernezi a dus la extinderea statiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, in zona mai pot fi intalnite localitati care nu sunt foarte aglomerate nici macar in mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decat partea alpină este insa acea zona a cantonului Vaud aflata in imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se afla nu numai celebrele orase Montreux si Vevey, dar si Lausanne, sediul Comitetului Olimpic International .

Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de râul Aar și afluentul său Saane, la sud de Ron, iar în partea de est de râul Reuss.