Alexandru Văitoianu

Alexandru Văitoianu (n. 9 august 1866 – d. 1939, București) a unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

Date personale
Alexandru Văitoianu
Născut	9 august 1866
Decedat	1939, 73 de ani[1]^{:p. 277}
Naționalitate	România
Ocupație	conducător militar
comandant al Brigăzii 41 Infanterie
În funcție
1916 - 1916
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1886 - 1888) Școala Superioară de Război[2]^{:p. 392}
Activitate
Ramura	Infanterie
Gradul	Sublocotenent (1888) Locotenent (1891) Căpitan (1896) Maior (1906) Locotenent-colonel (1911) Colonel (1914) General de brigadă (1918)[3]^{:p. 435}
A comandat	1916 - comandant al Brigăzii 41 Infanterie
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916)

A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 41 Infanterie din Divizia 16 Infanterie în campania anului 1916.[4][5]. În luna noiembrie 1916 a fost numit la comanda Grupului Dunărea care este încercuit și capitulează la Izbiceni, la 23 noiembrie/6 decembrie 1916, colonelul Văitoianu fiind făcut prizonier.[6]^{:p. 479}

Biografie

A fost fratele mai mic al generalului Arthur Văitoianu.

în 1924 a fost implicat în „afacerea pașapoartelor”, procurând contra cost pașapoarte false câtorva mii de țărani români care doreau să emigreze în America. A fost arestat după declanșarea scandalului.[7]

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru Văitoianu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie, infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de comandant al Regimentului 1 Infanterie.[8][9][10][11]

După revenirea din prizonierat a fost avansat la gradul de general de brigadă, la 1 noiembrie 1918. A demisionat din armată la sfârșitul anului 1919.[12]^{:p. 11}

Lucrări

Directive de învațămănt și educațiune 1908, [de Maior A. Văitoianu, Comandantul gimnaziului de fii de militari]. Craiova (Inst. grafic Samitca, I. Samitca și D. Baraș), 1908[13]

Decorații

Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1906)[3]^{:p. 437}

Note

Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
Istoricul Școalei Superioare de Răsboiu. 1889-1939, București, 1939
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ion Constantinescu, Din însemnările unui fost reporter parlamentar: camera deputaților, 1919-1939 : note și memorii, Editura Politică, București, 1973, p. 175.
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920, Atelierele Grafice „Socec & Co”, București, 1921
Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera V, accesat la 13 mai 2018

Bibliografie

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[Bevziconi-1] Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968

[ScRazb-2] Istoricul Școalei Superioare de Răsboiu. 1889-1939, București, 1939

[Anuar_1916-3] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[Ordinea-4] Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916

[Ioanuțiu-5] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[6] Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989

[7] Ion Constantinescu, Din însemnările unui fost reporter parlamentar: camera deputaților, 1919-1939 : note și memorii, Editura Politică, București, 1973, p. 175.

[8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[9] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[10] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-11] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[Anuar_1920-12] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920, Atelierele Grafice „Socec & Co”, București, 1921

[13] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera V, accesat la 13 mai 2018