Aleksandr Lukașenko

Aleksandr Lukașenko (în belarusă Аляксандр Рыгоравіч Лукашэнка, Aliaksandr Rîhoravici Lukașănka; n. 30 august 1954, Kopîs, RSS Bielorusă, URSS, astăzi în Belarus) este din 20 iulie 1994 președintele Belarusului.[10]

Aleksandr Lukașenko
Date personale
PoreclăБацька Modificați la Wikidata
Născut (69 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kopyś⁠(d), RSS Bielorusă, URSS Modificați la Wikidata
PărințiEkaterina Trofimovna Lukașenko[*][[Ekaterina Trofimovna Lukașenko |]][5] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHalina Radzivonaŭna Lukašenka[*][[Halina Radzivonaŭna Lukašenka (First Lady of Belarus)|]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiMikalaj Aliaksandravič Lukašenka[*][[Mikalaj Aliaksandravič Lukašenka (son of Belarusian President Alexander Lukashenko)|]][6]
Viktor Aleksandrovici Lukașenko[*][[Viktor Aleksandrovici Lukașenko (politician)|]][6]
Dzmitryj Aliaksandravič Lukašenka[*][[Dzmitryj Aliaksandravič Lukašenka (son of President of Belarus Alexander Lukashenko)|]][6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Belarus (–)[5]
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () Modificați la Wikidata
ReligieCrestin-ortodox
Ocupațiepolitician
director
comisar politic Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMinsk[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă
limba belarusă[8]
trasianka[*][[trasianka (mixed language of Belarusian and Russian)|]] Modificați la Wikidata
Președinte al Belarusului Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Membru al Sovietului Suprem al Belarusului Modificați la Wikidata
În funcție
  
deputat Viarchoŭnaha Savieta BSSR 12-ha sklikannia Modificați la Wikidata

PremiiMedalie jubiliară „850 de ani de la fondarea Moscovei”[*] ()
Ordinul Crucii Eufrosiniei, egumena de Polotkaia, gradul I[*] ()
Ordinul José Marti[*] ()
cetățean de onoare al Erevanului[*] ()
Ordinul Sfântul Serghie de Radonej, gradul I[*] ()
Ordinul Sfântul și Dreptul Mare Duce Dmitri Donskoi[*] ()
Ordinul Eliberatorului[*] ()
Ordinul Sfântului Întocmai cu Apostolii, Marele Cneaz al Vladimir[*] ()
Ordinul Francisco de Miranda[*] ()
...mai multe...
Partid politicIND (din )
КПСС (–august 1991)
Alma materUniversitatea de Stat Arkadi Kuleșov din Moghilău[*] ()[5]
ekanamičny fakuĺtet BDSHA[*][[ekanamičny fakuĺtet BDSHA |]] ()[5]
Școala medie din Alexandria, Belarus[*][9]
Semnătură
Prezență online

El este în funcție cel mai mult timp dintre toți șefii de stat europeni (cu excepția monarhilor). În societatea bielorusă are titlul neoficial "Tătuca" (bielorusă Бацька).

Biografie

Aleksandr Lukașenko s-a născut la 30 august 1954 în orașul Kopîs, districtul Orșansk, Regiunea Vițebsk. De naționalitate belarusă.[11] A crescut fără tată. La școală era un elev dificil, fiind în evidența miliției.[12] Până în 1994 a fost ofițer militar. De asemenea, a lucrat ca director la mai multe fabrici și ferme.

În 1975 a absolvit Universitatea de Stat din Moghilău, Facultatea de Istorie, iar în 1985 a absolvit Academia de Agricultură din Belarus, Facultatea Economie, secția frecvență redusă.

În perioada 1975-1977 Aleksandr Lukașenko a fost înrolat în forțele armate în cadrul Trupelor de Frontieră,KGB, URSS.[13]

De când este președinte al Belarusului, a restructurat economia statului, introducând integrarea economică cu Rusia și colaborarea intensă cu țările din Comunitatea Statelor Independente.

Aleksandr Lukașenko cel puțin se autonumește creștin-ortodox și de multe ori a vorbit despre Biserica Ortodoxă.[14]

Președintele Belarusului

Al cincilea mandat (2015-2020)

Alegerea Președintelui Republicii Belarus a avut loc la data de 11 octombrie 2015[15]. Potrivit CEC, Alexandru Lukașenko a câștigat 83,49% din voturi. Iar doi dintre cei trei rivali ai lui Lukașenko i-au recunoscut victoria chiar înainte de sfârșitul numerotării votului oficial[16]. Rezultatul prezentat în aceste alegeri a fost cel mai bun pentru actualul președinte pentru toate cele cinci campanii electorale în care a participat.

Începând cu 1 ianuarie 2016, a intrat în vigoare decretul președintelui A. G. Lukașenko nr. 222 (privind interdicția de a vinde produse din industria ușoară fără certificate speciale). Aceasta a provocat proteste în Belarus.

În 2017, după adoptarea Decretului nr. 3 "Cu privire la prevenirea dependenței sociale"[17], au început protestele în Belarus, care au avut loc în marile orașe ale țării. După aceea, în ianuarie 2018, decretul a fost adoptat într-o nouă ediție și cu o nouă denumire "Cu privire la promovarea ocupării forței de muncă a populației"[18].

Note

  1. http://www.nndb.com/lists/504/000063315/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. Alyaksandr Hrygorevich Lukashenka, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  3. Alyaksandr (Aleksandr) Lukaschenka, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  4. Aleksandr Lukaschenka, Munzinger Personen, accesat în
  5. https://president.gov.by/be/president/biography/full Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. https://president.gov.by/be/president/bez-galstuka/semja Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. https://president.gov.by/be/president/dvorec-nezavisimosti Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. Autoritatea BnF, accesat în
  9. https://president.gov.by/be/president/bez-galstuka/malaya-rodina Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. DW: Ultimul dictator al Europei, 12 iulie 2014, Medana Weident, Capital, accesat la 19 iulie 2014
  11. „Официальный интернет-портал Президента Республики Беларусь/Биография”. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. „Лукашенко признался, что в школьные годы стоял на учете в комнате милиции”, TUT.BY, , arhivat din original la , accesat în
  13. „РБК – новости в реальном времени”, РБК, accesat în
  14. „Lukashenko: Attempts to destroy Eastern Orthodoxy in Belarus” (în engleză). eng.belta.by. . Accesat în .
  15. ЦИК Белоруссии подводит предварительные итоги президентских выборов. // Сайт «Первый канал».
  16. Двое из трех соперников Лукашенко признали его победу до подсчёта голосов. // Lenta.ru
  17. Декрет № 3 «О предупреждении социального иждивенчества»
  18. „Декрет президента Республики Берарусь, 2 апреля 2015 г. N 3 "О содействии занятости населения" (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.