Aleksandr Andronov

Aleksandr Aleksandrovici Andronov (în rusă Александр Александрович Андронов, n. 11 aprilie [S.V. 29 martie] 1901 – d. 31 octombrie 1952) a fost un fizician rus sovietic.

Aleksandr Andronov
Date personale
Născut	11 aprilie 1901 Moscova, Imperiul Rus[1]
Decedat	31 octombrie 1952 (51 de ani)[2] Gorki, RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Bugrovskoe kladbișce[*][[Bugrovskoe kladbișce (cemetery in Nizhny Novgorod, Russia)|​]]
Căsătorit cu	Evghenia Aleksandrovna Leontovici-Andronova[*][[Evghenia Aleksandrovna Leontovici-Andronova (Ph.D. Nizhni Novgorod Nikolai Ivanovich Lobachevski University 1946)|​]]
Copii	Aleksandr Aleksandrovici Andronov[*][[Aleksandr Aleksandrovici Andronov |​]]
Cetățenie	Imperiul Rus  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	fizician matematician cadru didactic universitar[*]​ politician
Activitate
Alma mater	Universitatea de Stat din Moscova
Organizație	Universitatea de Stat „N. I. Lobacevski” din Nijnii Novgorod[*]​
Premii	Ordinul Steaua Roșie
Profesor pentru	Dmitrii Andreevich Gudkov[*][[Dmitrii Andreevich Gudkov (matematician rus)|​]], Mark Aronovici Aizerman[*][[Mark Aronovici Aizerman (Russian cyberneticist)|​]][3], Nikolai Nikolaevich Bautin[*][[Nikolai Nikolaevich Bautin (Doctor of Sciences Nizhni Novgorod Nikolai Ivanovich Lobachevski University 1947)|​]][3]

Este cunoscut în special pentru studiile referitoare la oscilațiile neliniare cu ajutorul metodelor teoriei calitative a ecuațiilor diferențiale. Studenții săi au continuat dezvoltarea problemelor matematice ale autooscilațiilor diverselor sisteme fizice, probleme care fac parte din teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale și în particular din teoria ciclurilor limită.

În 1946 devine membru al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice.

Un crater de pe Lună îi poartă numele.