Alăuta Românească
Alăuta Românească a fost prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei Albina românească. A apărut la Iași, la 14 martie 1837, sub redacția lui Gheorghe Asachi. O nouă serie a revistei a apărut în 1838, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. În același an, în paginile sale, Kogălniceanu a susținut teza afirmată de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldavie (1716), conform căreia în spațiul românesc s-ar fi scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1439).[1]
| Alăuta Românească | |
 „Alăuta românească”, nr. 33-101, 1837 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Țara |  România  |
| Proprietar | Gheorghe Asachi |
| Data fondării | |
| Limbă | limba română |
| Încetarea apariției | 1 septembrie 1838 |
| Prezență online | |
Revista a fost suprimată la 1 septembrie 1838, datorită tendințelor ei de critică socială la adresa orânduirii feudale din acel timp.
Restituire
În 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista Alăuta Românească din 1837-1838, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând.[2]
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Romîne, Dicționar Enciclopedic Romîn, Editura Politică, București, 1962-1964
Note
- Institutul de Memorie Culturală
- „B.P. Hasdeu și revista Aghiuță”. Arhivat din original la . Accesat în .
- Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.