Agrippina Minor Iulia

Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.

Agrippina Minor Iulia (Agripina cea Tânără)
Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman
Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia
Date personale
Născută	3 noiembrie 15 Oppidum Ubiorum (Köln)
Decedată	23 martie 59 Misenum
Înmormântată	Misenum
Cauza decesului	pedeapsa cu moartea
Părinți	Germanicus Agrippinei Maior
Frați și surori	Julia Drusilla[*][[Julia Drusilla (sister of Emperor Caligula)|​]] Julia Livilla[*][[Julia Livilla (youngest sister of the Roman Emperor Caligula (c. AD 18-c. 41))|​]] Caligula Drusus Caesar[*][[Drusus Caesar (adopted grandson and heir of the Roman emperor Tiberius (c. 8 AD-33 AD) (7-33))|​]] Nero Caesar[*][[Nero Caesar (adopted grandson and heir of the Roman Emperor Tiberius (c. AD 6 - AD 31))|​]] Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*][[Gaius Julius Caesar Germanicus Major (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]] Tiberius Julius Caesar Germanicus[*][[Tiberius Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]] Ignotus Julius Caesar Germanicus[*][[Ignotus Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]]
Căsătorită cu	Gnaeus Domitius Ahenobarbus Gaius Sallustius Crispus Passienus Claudius
Copii	Nero
Ocupație	politiciană
Limbi vorbite	limba latină
Apartenență nobiliară
Titluri	Împărăteasă consoartă
Familie nobiliară	Dinastia Iulio-Claudiană
Împărătese consoarte ale Imperiului Roman
Domnie	1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54

A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijiniă de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.[1] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul, la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia din aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.[2]