Ținutul Ekaterinodar
Ținutul Ekaterinodar (în rusă Екатеринодарский отдел) a fost o unitate administrativ-teritorială (otdel) din regiunea Kuban a Imperiului Rus, constituită în 1869. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Ekaterinodar (actualmente Krasnodar). Populația ținutului era de 245.173 locuitori (în 1897).
| Ținutul Ekaterinodar | |
| — diviziune administrativă — | |
 | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară |  Imperiul Rus |
| Gubernie | Regiunea Kuban |
| Fondare | 1869 |
| Reședință | Krasnodar |
| Suprafață | |
| - Total | 6.551 km² |
| Populație (1897) | |
| - Total | 245.173 locuitori |
| Prezență online | |
 Poziția localității Ținutul Ekaterinodar | |
Istorie
Ținutul Ekaterinodar a fost creat în 1869, ca parte a regiunii Kuban. În 1924, „otdel-ul” a fost desființat prin includerea sa în regiunea Kuban-Marea Neagră.
Geografie
Ținutul Ekaterinodar ocupa o suprafață de 6.551 km² (6.143 de verste). În nord se învecina cu ținutul Kavkaz, în est cu ținutul Maikop, în sud cu gubernia Mării Negre, iar în vest cu ținutul Taman.
Populație
La recensământul populației din 1897, populația ținutului, inclusiv centrul administrativ – Ekaterinodar (pop. 65.606) era de 245.173 de locuitori, dintre care:[1]
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Maloruși (ucraineni) | 126.941 | 51,8% |
| Velicoruși (ruși) | 83.751 | 34,1% |
| Cerchezi | 19.851 | 8,1% |
| Greci | 3.476 | 1,4% |
| Armeni | 2.807 | 1,1% |
| Germani | 1.481 | 0,6% |
| Belaruși | 1.328 | 0,5% |
| Moldoveni [români] | 1.056 | 0,4% |
| alții | 4.482 |
Diviziuni administrative
În anul 1913, Ținutul Ekaterinodar cuprindea 5 voloste (ocoale), 32 de stanițe, 10 auluri și 3 hutore.[2]
Referințe
- Первая всеобщая перепись населения Российской Империи 1897 г. Распределение населения по родному языку. Екатеринодарский отдел
- ru Волостныя, станичныя, сельскія, гминныя правленія и управленія, а также полицейскіе станы всей Россіи съ обозначеніем мѣста ихъ нахожденія. — Кіевъ: Изд-во Т-ва Л. М. Фишъ, 1913.
Bibliografie
- ru Екатеринодарский отдел // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.